Rezervația Naturală Plaiul Fagului a fost creată la 12 martie 1992 în scopul conservarii, regenerării, redresării ecologice, studierii uneia dintre cele mai pitorești și mai reprezentative ecosisteme ecologice silvice din zona Codrilor.
Suprafața totală a rezervației constituie 5642 ha, dintre care pădurile ocupa 4639 ha. În structura teritorial-administrativă sunt incluse 5387 hectare de arborete naturale, inclusiv formațiuni cu fag (272 ha), frasin (1163 ha), gorun și stejar pedunculat (1039 ha), tei (169 ha), alte specii (169 ha).
Suprafața acoperită cu păduri constituie 183 ha, inclusiv teren arabil (7 ha), livezi (8 ha), plantații multianuale (13 ha), pășuni (21 ha), mlaștini (7 ha), iazuri (24 ha), construcții capitale (15 ha), terenuri neproductive (35 ha).
Suprafața este ocrotită de stat din 1975. Din 1976 acest landsaft - natura, inclusiv masivul de pădure, a trecut în categoria rezervație forestieră și cinegenetică.
Diversitatea landsaftică specifică rezervației: culmi înguste cu văi adînci, versanți abrupți (consecințe ale alunecarilor de teren), izvoare cu apă rece și cristalină, din care se alimenteaza pîraiele, afluente ale rîulețului Telita, ce se varsa în Bîc.
Asigurarea științifică este efectuată atît în cu colaborare cu Academia de Știinte, instituții de profil, cît și pe cont propriu. Colectivul rezervației este preocupat de asigurarea conservarii biodiversitatii si a regimului de rezervatie a ecosistemelor naturale, de mentinerea echilibrului ecologic, de elaborarea si aplicarea pe teren a metodelor privind efectuarea reconstructiei ecologice a arboretelor tuturor formatiunilor, in raport cu conditiile de crestere, reglarea numeric a formatiunilor faunistice in raport cu baza nutritiva, de educatia ecologica. Rezervatia servește ca model pentru gospodariile silvice in domeniul reconstructiei ecologice, aplicarii masurilor de contribuire la regenerarea naturala din seminte, la reinstaurarea formatiunilor silvice in dependenta de conditiile de crestere.
Formatiunile vegetale sunt prezentate prin paduri de tipul celor central-europene, in care s-au pastrat arboretele de provenienta naturala cu fag, gorun, tei, carpen, stejar pedunculat. Formatiunile cu fag ating varsta de pana la 150 de ani, cu o inaltime de pana la 40 m, cu un diametru al tulpinii de peste 100 cm. Fagul creste in amestec cu carpenul si gorunul. Aceste paduri se intalnesc pe altitudini mai sus de 200 m.
Au fost evidentiate si descrise 6 tipuri de padure: cu fag, edificator fagul european (Fagus sylvatica); cu fag si gorun; cu gorun si carpen; cu gorun si tei+frasin, edificator - gorunul (Quercus petraea); cu stejar pedunculat si artar+carpen; cu stejar pedunculat, plop si salcie, edificator - stejarul pedunculat (Quercus robur). Pe suprafetele mai inalte se intalneste vegetatia ierboasa mezofita cu elemente de stepa, iar pe sectoarele mai joase a versantilor si in vai - vegetatie de lunca, palustra si acvatica.
FLORA include 909 de specii, inclusiv 645 de specii de plante vasculare, 151 de specii de ciuperci, 48 de specii de licheni, 65 de specii de muschi.
Plante unice. Din cele 270 de specii de plante, considerate ca rare pentru flora Republicii Moldova, 82 au fost evidentiate in rezervatie, dintre care Dryopteris austriaca, Lunaria rediviva, Orthilia secunda, Pyrola rotundifolia, Padus avium si Telekia speciosa sunt cunoscute numai pe teritoriul rezervatiei.
FAUNA. Precum mentiona D.Cantemir, pe aceste meleaguri vietuiau cerbi, ursi, reni, jderi, lupi, mistreti… Extinderea suprafetelor arabile a contribuit considerabil la micsorarea spatiului impadurit, la reducerea numerica a plantelor si animalelor. Vanatul necontrolat a conditionat disparitia ursului, cerbului, rasului, lupului, cocosului-de-mesteacan etc.
La etapa actuala in rezervatie sunt inregistrate: 49 de specii de mamifere, circa 142 de specii de pasari, 8- de reptile, 12 - de amfibii și 65 specii ale faunei nevertebratelor solului. Recent, fauna rezervatiei a fost imbogatita cu cerbul nobil, cerbul-cu-pete si cerbul lopatar. Efectivul numeric al vertebratelor e depasit substantial de efectivul numeric al insectelor.
Paracopitatele aborigene sunt reprezentate de caprior si mistret; mamiferele carnivore - vulpe, bursuc, nevastuica, pisica salbatica, jderul-de-padure; rozatoarele - 18 specii, inclusiv soarecele gulerat, soarecele scurmator, microtina sura; in locuri deschise populeaza 3 specii de pars si veverita; formatiunile silvice mai dese si umede sunt prielnice chitcanului; padurile luminoase creeaza conditii favorabile pentru dezvoltarea iepurelui-de-camp; chiropterele sunt reprezentate de 4 specii de lilieci.
Ornitofauna este foarte bogata, fiind conditionata de prezenta diferitor tipuri de habitate, inclusiv de lunca si acvatice. In perioada pasajului de primavara-toamna si de cuibarit rezervatia este preferata de pasari din 14 ordine. La pasaj si hrana poposesc corcodei, starci, lebede, rate, culici, cristei, multe pasari arboricole. Printre cele 7 specii de ciocanitori a fost observata si ciocanitoarea neagra. Padurile rezervatiei atrag la cuibarit acvila-tipatoare, viesparul, soricarul, gaia neagra, uliul porumbar, uliul pasarar. Speciile dominante si subdominante la cuibarit: cinteza, pitigoiul mare, presura aurie, muscarul gulerat, pitulicea, silvia-cap-negru, cioc-grosul, toiul.
Reptilele populeaza intreg teritoriul rezervatiei, insa luncile sunt cele mai solicitate. Din cele 7 specii inregistrate, 4 specii (broasca testoasa-de-balta, vipera comuna, sarpele-de-alun, sarpele tarator cu abdomenul galben) au fost incluse in lista celor rare si pe cale de disparitie.
In perspectiva se preconizeaza: asigurarea conservarii biodiversitatii si regimului de rezervatie; elaborarea masurilor si efectuarea reconstructiei ecologice a arboretelor in raport cu conditiile de crestere; reinstaurarea arboretelor autohtone; aplicarea masurilor de contribuire la regenerarea naturala din seminte; reglarea numerica a efectivului lumii animale in raport cu baza materiala; sporirea eficientei educatiei ecologice.
Istoria
Rezervaţia Naturală de Stat „Plaiul Fagului", ca instituţie cu profil de protecţie a mediului, este comparativ tînără. Însă fondul ei forestier, cu o vastă varietate fito-faunistică specifică părţii de nord-vest a Podişului Central al Codrilor, are rădăcini milenare. Arboreturile, amplasate pe cele mai diverse soluri, elementele de relief, exprimate printr-o vastă variabilitate a altitudinilor şi a expoziţiei versanţilor, se află într-un mozaic armonios cu factorii de mediu care, consolidînd echilibrul ecologic, le creează condiţii favorabile de creştere. Aici contrastul se îmbină cu elementul creativ al complexului factorilor de mediu, fapt care explică convieţuirea reprezentanţilor diverselor specii de plante şi animale.
În acelaşi timp, creşterea masivă a populaţiei în regiune, pe parcursul ultimelor două secole, a contribuit la intensificarea exploatării pădurilor. Fragmentarea şi devastarea lor pe alocuri a căpătat proporţii mari, motiv care a impulsionat un grup de entuziaşti în frunte cu baronul A. Stuart, magistru în zoologie, să creeze la 15 martie 1904 Societatea experimentatorilor şi iubitorilor naturii din Basarabia. Pentru prima dată, în vederea formulării cît mai convingătoare a argumentului ştiinţific de a lua sub protecţia statului cele mai reprezentative sectoare silvice, în regim de urgenţă au fost desfăşurate investigaţiile respective de teren.
Conştientizînd valoarea inestimabilă a pădurilor şi pericolul posibilităţii dispariţiei lor, pentru a le asigura păstrarea structurii funcţionale, deseori s-au făcut încercări de a li se crea un refugiu, luîndu-le sub protecţia statului.
După mai multe încercări, în baza Hotărîrii Consiliului de Miniştri al României din 19 iulie 1937, 8 sectoare valoroase de pădure şi un sector de stepă din cele mai reprezentative, în majoritate amplasate pe Podişul Central al Codrilor, au fost declarate monumente ale naturii din Basarabia. Practic, cu această realizare Societatea nominalizată îşi încheie opera constructivă a mişcării de ocrotire a naturii din Basarabia.
După terminarea celui de al doilea război mondial, ideea protecţiei mediului este reluată în 1958 de Comisia ocrotirii naturii, creată în cadrul Filialei Moldoveneşti a Academiei de Ştiinţe a fostei U.R.S.S. Pe parcurs, în scopul conservării monumentelor naturii membrii Comisiei au făcut mai multe propuneri, unele din care au fost acceptate. Astfel, în baza Hotărîrii Sovietului de Miniştri al R.S.S.M. nr. 111 din 13 martie 1962 a fost creată reţeaua fondului ariilor protejate de stat cu o suprafaţă de 3681,1 ha; prin Hotărîrea Sovietului de Miniştri al R.S.S.M. nr. 310 din 27 septembrie 1971 este creeată prima rezervaţie silvică de stat ,,Codrii"; prin Hotărîrea Sovietului de Miniştri al R.S.S.M. nr. 5 din 8 ianuarie 1975 ,,Cu privire la măsurile de ocrotire a obiectelor şi complexelor naturale pe teritoriul R.S.S.M." sub protecţia statului au fost luate 584 de obiecte şi complexe naturale de o importantă valoare naţională şi internaţională cu o suprafaţă totală de 37,5 mii ha. În următorul an, în baza Hotărîrii Sovietului de Miniştri al R.S.S.M. nr. 106 din 9 aprilie 1976 a fost creată rezervaţia silvo-cinegetică ,,Pădurea Rădeni", care activează pe parcursul a doar 16 ani. Schimbările de ordin social-politic care au avut loc în Republica Moldova în anii '90 ai secolului trecut au impus unele schimbări şi în structura funcţională a rezervaţiei. În baza Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr. 167 din 12 martie 1992 rezervaţia silvo-cinegetică ,,Pădurea Rădeni" a fost reorganizată în Rezervaţia Naturală de Stat „Plaiul Fagului", sub denumirea care funcţionează în prezent.
Trasee turistice
Rezervaţia „Plaiul Fagului" prin peisajele sale inedite şi pline de farmec, în comparaţie cu celelalte masive forestiere din Podişul Central al Codrilor, ocupă un loc aparte. Frumuseţea şi atractivitatea extraordinară a peisajului rezultă din felul în care este structurat relieful, ceia ce se manifestă prin creşterea înălţimilor şi fragmentarea teritoriului. Văile adînci şi paralele, unele mai largi altele mai înguste, pante abrubte în alternanţă cu terasele, amfiteatrele uluitoare formate în rezultatul alunecărilor de teren din epoca terţiară, culmele înguste cu versanţi repezi, platourile la înălţimi predominante (pînă la 408m altitudine) întrerup monotonia şi oferă teritoriului o ambianţă deosebită.
Frumuseţea pădurilor, marea lor măreţie se datorează aşezării ordonate a speciilor de arbori de-a lungul versanţilor, ceia ce condiţionează o îmbinare armonioasă de culoare şi formă. Asemenea frumuseţe oferă toate pădurile Podişului Central al Codrilor, însă „Plaiul Fagului" este un tezaur al frumuseţii, de o expresivitate deosebită, loc ideal de reintegrare cu natura şi de regăsire a originilor, deoarece această pădure a fost un bun aliat al omului în perioada năvălirii turcilor. Basmele miraculoase şi uluitoare povestite de băştinaşi dovedesc că acest spaţiu deschide în continuare orizonturi noi de cunoaştere pentru oamenii de ştiinţă.
Traseul turistic începe dintr-un sector cu fagi seculari care impresionează prin dimensiunile lor (înălţimea pînă la 35 m, diametrul mediu peste 1m şi vîrste de peste 100 de ani). Aici se face o prezentare generalăa rezervaţiei. Se vorbeşte despre activitaţile şi lucrările desfăşurate în rezervaţie. Apoi urmează treseul propriuzis. Pe tot parcursul traseului vizitatorii fac cunoştinţă cu vegetaţia şi lumea animală care creşte în pădure. Aceasta diferă de la un anotimp la altul. De exemplu primăvara - covorul de vegetaţie care este de un verde crud pestriţat cu multitudinea de flori îţi alină privire.
Cîntecul păsărilor îţi mîngîie auzul prin cîntecele lor minunate. Vara - pădurea îţi oferă răcoarea ei combinată cu mirosul florilor şi cîntul păsărilor. Dea lungul traseului se întîlnesc un şir de plante rare. Cu puţin noroc se pot întîlni căprioare, cerbi şi alte vietăţi. Toamna - acelaşi covor de vegetaţie dar, cu un spectru de culori îmbinate armonios de un gălbui, roşietic, auriu te face să te simţi relaxat şi-ti dă puteri. Iarna - totul e cuprins de un alb imaculat. În acest anotimp cel mai uşor se observă lumea animală (cerbi, capriori, mistreţi) deoarece ele se concentrează în centrul rezervaţiei unde se amplasează hrana suplimentară.
Lungimea traseului este de aproximativ 2,3 km şi poate fi parcurs în 1 oră 45 min - 2 ore.
Grupurile de vizitatori (turiști) sunt primite zilnic.
Prețul: 100 lei grup + 10 lei pentru fiecare copil și 20 lei pentru fiecare matur.
Pentru parcurgerea traseului respectiv nu sunt necesare echipamente speciale, deoarece este de dificultate mică. Accesul spre traseu este uşor, acesta aflându-se în apropierea porţii de intrare din direcția satului Rădenii Vechi.
Sursa