Rezervația peisagistică Saharna este o arie protejată, situată la vest de satul omonim din raionul Rezina, Republica Moldova (ocolul silvic Rezina, Saharna, parcelele 17-23, 25-28; Saharna – Zemstvo, parcela 29).
Are o suprafață de 674 ha. Obiectul este administrat de Gospodăria Silvică de Stat Orhei.
Rezervația cuprinde un defileu stâncos cu peșteri, râul Saharna și cascade. Unele peșteri au fost locuite de oamenii primitivi. Pe versanți crește o pădure de stejar pufos.
Clasificare
Aria naturală a fost încadrată în etajele fitoclimatice FD1 deluros de stejărete și FD2 deluros de cvercete și șleauri de deal, cu următoarele tipuri de stațiuni:
- deluros de cvercete cu gorunete, cu cernoziomuri brune și cenușii, agriloiluviale, edafic mic, bonitate inferioară;
- deluros de cvercete cu goruneto-șleauri, goruneto-stejăreto-șleauri, platouri, versanți însoriți și semiînsoriți, edafic mijlociu-mare, sol cenușiu, bonitate mijlocie;
- deluros de cvercete cu gorunete, goruneto-șleauri, goruneto-stejăreto-șleauri, pe platouri și versanți umbriți slab-moderat înclinați, cu soluri cenușii, bonitate superioară și mijlocie.
Au fost identificate și definite următoarele tipuri de pădure:
- goruneto-stejăret de productivitate inferioară;
- gorunet cu floră de mull de productivitate mijlocie;
- goruneto-șleau de productivitate mijlocie;
- goruneto-stejăret de productivitate mijlocie;
- stejăreto-goruneto-șleau de productivitate superioară;
- stejăreto-goruneto-șleau de productivitate mijlocie.
Rezervația peisagistică Saharna, situată în apropierea satului Saharna, raionul Rezina, la o distanță de 8 km de centrul raional, 87 km de orașul Chișinău, are o suprafață de 674 ha. Istoria zonei, relieful, microclima unică, hidrografia, vegetația și lumea animală conferă particularități specifice acestui teritoriu.
Rezervaţia este plasată în perimetrul Podişului Nistru, segmentat de trei vîlcele, ravene şi valea rîuleţului Saharna (în izvoarele istorice mai este denumit și Echimăuți). Înălţimea absolută a cumpenelor de ape atinge 230 m; adîncimea văii rîului Saharna o constituie 160 m, iar în anumite locuri pînă la 175 m. Doar 7-10% din teritoriul rezervaţiei naturale are înălţimea de 30-35 m deasupra mării.
Arhitectura geologică este constituită din formațiuni sedimentare calcaroase și terigene cu vîrste diferite. Calcarele, ce formează partea inferioară a secțiunii geologice, adună mai multe varietăți (detritice, biogene etc.) acumulate în condiții marine în sarmațianul mediu. Rocile terigene (nisipuri, prundișuri etc.) sînt de vîrstă cuaternară și s-au format în condiții lacustre și continentale.
Versanții defileului Saharna pot fi comparați cu o carte deschisă, iar stîncile versanților adăpostesc mai multe peșteri și grote. În grote se adăpostesc vulturi și lilieci. Defileul din această zonă formează, pe alocuri, adîncimi de 170–180 m.
Pădurea din Rezervația peisagistică Saharna este formată din arțari, stejari, frasini, vișini turcești, cireși sălbatici, aluni, păducei, măceși etc. și găzduiește mai multe viețuitoare (căpriori, bursuci, mistreți, jderi, șerpi etc.).
Rîulețul Saharna, afluent de dreapta al fluviului Nistru, cu o lungime de 16 km, traversează această arhitectură naturală, coboară pragurile unor cascade și lacuri mai mari și mai mici, formează o microclimă specifică prin bogăția sa de oxigen.
Cascada Voinicului de la Saharna (a doua ca mărime din republică, după cea de la Rezervația naturală Țipova) are o înălțime de 4 m. Pe locul căderii apa a format o adîncitură de circa 10 m cu un vîrtej în interior, numit Groapa Țiganului.
Perla zonei respective este Sfînta Mănăstire Saharna cu hramul Sfînta Treime (fondată în 1776 de schimonahul Bartholomeu, poreclit Ciungul, Mînă-Strîmbă sau Fără o Mînă). Complexul monastic este plasat în defileul rîulețului Saharna și este parte componentă a Rezervației peisagistice Saharna.
Această zonă, într-adevăr, pare protejată de o forța divină.Pe dealul Grimidon (circa 100 m), din proximitatea mănăstirii, se află un loc protejat de o mică capelă în care se află imprimată o urmă de picior – Talpa Maicii Domnului (reconstituită în 1993). Patronul spiritual al sfîntului lăcaș și al zonei respective este Cuviosul Macarie (numele laic – Mihail Tincu).
Mănăstirea, defileul, pădurea, cascadele și Groapa Țiganului au inspirat prozatori, poeți, filosofi, publiciști, cineaști, pictori, fotografi etc., din această cauză Rezervația peisagistică Saharna a fost denumită Mica Elveție a Basarabiei.
În contextul în care s-ar realiza un top al celor șapte minuni ale Republicii Moldova, Rezervația peisagistică Saharna s-ar îngloba, indubitabil, în acest palmares. Zona în cauză merită să fie inclusă și în Lista Patrimoniului Mondial, administrată de UNESCO, ca monument mixt – cultural și istoric.
Sursa
