Biografia actualei Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova începe la 22 august 1832, data la care a avut loc inaugurarea Bibliotecii Publice Guberniale.
Printre ctitorii acesteia se numără Petru Manega, doctor de drept, venit de la Bucureşti şi ales epitrop, care s-a ocupat de găsirea localului, directorul şcolilor din regiunea Basarabiei A.Grinevici, care a adaptat statutul bibliotecii publice din Odesa la cea din Chişinău.
La baza fondului iniţial de carte a stat biblioteca particulară a colonelului I.P. Liprandi (428 vol.).
Primul bibliotecar a fost Gavriil Bilevici, un intelectual cu studii făcute la Cernăuţi, profesor la Gimnaziul nr. 1 de băieţi din Chişinău, unde a fost găzduită un timp biblioteca.
De-a lungul celor 180 ani Biblioteca a avut diverse locaţii şi a purtat diferite denumiri, în funcţie de situaţia social-politică din ţară: Biblioteca Publică Gubernială (1832-1875), Biblioteca Publică din Chişinău (1876-1939), Biblioteca Republicană de Stat a RSSM (1940-1990), Biblioteca Naţională (din 1991).
Pe parcursul anilor a fost adunată cu grijă zestrea spirituală a acestui neam – toate valorile pe care generaţiile prezente şi viitoare le vor utiliza pentru a învăţa şi judeca despre trecerea noastră prin istorie. În primele decenii ale activităţii sale creşterea numărului de volume a fost relativ lentă, ajungând, după 45 ani de existenţă, la cifra de 8 mii de volume, iar în următorii 25 ani fondul a cunoscut o creştere considerabilă, majorându-se aproape de 5 ori (1902 – 39 mii vol.). Colecţiile de documente au sporit din an în an, astfel primul milion de volume Biblioteca l-a acumulat în 1963.
Unele dintre cele mai importante capitolele ale biografiei Bibliotecii Naţionale pot fi considerate anul 1961, când Biblioteca s-a mutat într-un sediu cu destinaţie specială – actualul bloc central al BNRM (arhitect Agaki Ambarţumean), ceea ce a constituit un adevărat eveniment cultural al capitalei, şi anul 1992, când Biblioteca Naţională a demarat reforma complexă a activităţii sale, conform standardelor UNESCO referitoare la acest tip de biblioteci. Această reformă a inclus deideologizarea şi depolitizarea activităţii Bibliotecii, integrarea ei în procesul de renaştere naţională demarată în Republica Moldova, reorganizarea organigramei şi sistemului de management, regândirea funcţiilor şi priorităţilor Bibliotecii, redirecţionarea resurselor financiare, reînnoirea echipamentului, promovarea unor idei şi concepte noi, schimbarea politicii resurselor umane. De atunci au fost realizate o serie de proiecte de anvergură, care au contribuit la realizarea unor performanţe deosebite, la schimbarea imaginii bibliotecii în societate şi la afirmarea acesteia ca instituţie cultural-ştiinţifică de prestigiu atât în ţară cât şi peste hotarele ei.
